A fii gol pana la ultima incheietura
O simtire pacatoasa si prea apasatoare, privind in interior vezi numai intuneric si o cadere in neant in asfintit. Puternica si fara control te macina, te domina , te framanta, iti trezeste tot felul de ganduri si intrebari fara raspuns. Te simti neputincios, ai vrea sa faci ceva sau sa iti faci un plan care sa te scoata din aceasta stare, ai vrea dar totusi stii ca e imposibil si nu numai ca e imposibil situatia te depaseste. Vrei cu toata fiinta ta sa fii acolo langa subiect, sa ii simit respiratia, parfumul , bataile inimii si as putea sa continui mult insa ce folos, cand nu cunosti nimic din toate aceste lucruri enumerate mai sus. Dar totusi te prinzi si te tii cu dintii de un singur lucru iar acel lucru iti poate oferii tot ce vrei tu la detalii foarte scazute dar totusi iti ofera alinare, caldura dar si mult multa amagire. Acel lucru este visarea catre cele mai ascunse locuri ale inimii, acolo unde exista cele mai intense trariri ale tale, locul in care ai o clipa de sinceritate, locul unde poti fii cine vrei cum vrei cand vrei, locul unde te faci inteles peste tot ce inseamana lucruri, ordine, legi, si te simti stapa
n. Adevarul este ca in loc sa iti faci tie un bine faci exact contrariul. Revenind la cele de mai sus, subiectul este ea, iar ea este peste multe mari si tari iar tu esti in cel mai afuristi loc de pe fata pamantului, uitat si aruncat intr-o rapa adanca din care singurul lucru care te face sa te simti mai aproape de subiect este gandul ca poate va fii o zii cand o vei cunoaste sau cel putin vei fii aproape sufiecient cant sa-i zaresti chipul. Visezi cum ar fii daca ar fii langa tine acum in acest moment, cum ar fii sa o strangi in brate, sau ce i-ai spune. Totusi nu ai decat o poza si un chip pe care il iubesti si pentru care ti-ai da si sufletul pentru a putea avea acel subiect. Te afunzi, visezi cum o saruti, visezi cum ar decurge o intalnire, visezi cum iti treci mana prin parul ei moale si cum ii privesti ochii si buzele, visezi cum sangele iti curge prin vene si cum arzi de nerabdare sa iti atingi buzele tale de ale ei, inchizi ochii te lasi dus de val, asemenea unui vas lasat in deriva, lasat la voia intamplarii, fara sa iti pese de nimic esti prea indurerat si mult prea departe cu gandul. Esti constient ca tot ceea ce iti doresti in acest moment, cu siguranta altcineva se bucura de ele, de aceste vise, trairi pe care tu le ai si pe care altul le are neconditionat. Dar este tot ce ti-a ramas, este tot ce ai si ceea cu ce vei ramane, lucru ce intr-un fel sau altul te face sa ramai in starea asta si sa visezi la ea. Inchizi ochii o vezi pe ea, e frumoasa, parul lung si maole, ochii ei caprui creionati si perfectii, gura ei parca o vezi ca iti sopteste ceva, chipul ei de inger salbatic care te face sa crezi ca esti in rai totul este perfect, corpul ei tras prin inel te incalezeste te imbata cu armonie si iti ofera caldura si te calmeaza, esti multumit te simti intreg te simti complet dar asta nu este decat ceea mai mare traiere a ta, cel mai frumos vis care stii ca se va spulbera odata cu deschiderea ochilor. Te simti gol nu? Te simti fara nici un rost, crezi ca tot ceea ce esti pus sa faci nu are nici unu sens, vezi cum totul se degradeaza iar tu esti in centrul lor, tu esti cauza insa inca nu ai puterea sa te ridici, sau mai bine zis nici nu ai de gand sa faci ceva, te lasi prada timpului si gandurilor tale care te vor vindeca numai atunci cand vei realiza ca ea este deja aleasa, ca in inima ei tu esti un simplu om si ceea ce te doare cel mai tare este cand realizezi faptul ca in planurile ei numele tau nu este scris si nici nu va fii. Am infit cutitul adanc nu ? Da stiu trebuie sa simti ca sa traiesti, trebuie sa urlii tare si sa il rasucesti de nenumarate ori pentru a intelege care este adevarata semnificatie a lucrurilor, care este cu adevarat scopul tau in viata, de ce ai venit si de ce tu nu o poti avea pe ea. Esti slab, esti mediocru, esti un timp urat dar in final esti tu. Accepta adevarul, imbratiseaza-l, foloseste-l si du-l mai departe, fii tu, regaseste-te in adevar , fii ADEVAR.
suferintele iti sunt date cu un anume scop. doar ca … vezi tu… unele suferinte ni le provocam noi crezand ca astfel vom invata ceva din ele. indiferent de drumul ales avem de invatat. conteaza doar drumul pe care il alegem.
uneori stau si ma intreb de ce ne provocam noi anumite stari crezand ca asa trebuie, ca asa e cel mai corect…
suntem fiinte superbe si, ca stare, suntem egali in tot ceea ce ne priveste. suntem inzestrati cu aceeasi putere, aceeasi frumusete, aceeasi sclipire- in mod egal:) nici unul dintre noi nu este mai urat sau mai frumos decat celalalt. in “egalitate” nu exista “mai…decat”